Dragobetele - sarbatoarea iubirii la romani

Divinitate mitologica similara lui Eros sau Cupidon, Dragobete este considerat a fi fiul Dochiei, un barbat chipes si iubaret nevoie mare. Nu bland ca Sf. Valentin, ci navalnic, el era la daci zeul care, ca un “nas cosmic”, oficia in cer la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In decursul anilor aceasta traditie s-a extins si la oameni. Astfel, de Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se “logodesc” in acesta zi.
Motivatia preluarii obiceiului pasarilor era profunda, din moment ce pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, cuvantul grecesc “pasare” insemnand chiar “mesaj al cerului”.
Dragobete este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri.

Read more...

Dragobetele - sarbatoarea iubirii la romani

Fiu al Babei Dochia, Dragobetele era sărbătorit pe 24 februarie. Sărbătoarea de Dragobete este echivalentul românesc al sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii. Probabil că 24 februarie însemna pentru omul arhaic începutul primăverii, ziua când natura se trezeşte, ursul iese din bârlog, păsările îşi caută cuiburi, iar omul trebuia să participe şi el la bucuria naturii.
Entitate mitologică asemănătoare lui Eros sau Cupidon, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică, fiind un bărbat chipeş, un neastâmpărat şi un năvalnic. Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, românii au transfigurat Dragobetele în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, aşa cum şi păsările "se logodesc" în această zi.
În această zi satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi de zicala : Dragobetele sărută fetele. Sunt multe credinţele populare cu referire la Dragobete. Astfel se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat. Îmbrăcaţi de sărbătoare, fetele şi flăcăii se întâlneau în faţa bisericii şi plecau să caute prin păduri şi lunci, flori de primăvară. În sudul României (Mehedinţi), fetele se întorceau în sat alergând, obicei numit zburătorit, urmărite de câte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior şi o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, Dragobetele fiind un prilej pentru comunitate pentru a afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.
Nici oamenii mai în vârstă nu stăteau degeaba, ziua Dragobetelui fiind ziua în care trebuiau să aibă grijă de toate orătăniile din ogradă, dar şi de păsările cerului. În această zi nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile obişnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase tot anul. Fetele mari strângeau de cu seara ultimile rămăşiţe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumuseţare şi pentru diferite descântece de dragoste.
O altă tradiţie spune că Dragobetele a fost transformat într-o buruiană, numită Năvalnic, de Maica Precistă, după ce nesăbuitul a îndrăznit să îi încurce şi ei cărările.

Read more...

Parteneriat educaţional cu Teatrul Naţional

Având un parteneriat educaţional cu Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova, domnişoara profesoară de limba şi literatura română, Loredana Neagoe, a avut ocazia şi, în acelaşi timp, plăcerea de a ne însoţi la trei spectole de excepţie susţinute în luna decembrie a anului 2009 de către maestrul Tudor Gheorghe.
Noi, grupul de elevi, ai clasei a-XII-a B am trăit momente de profunde emoţii când pe scena Naţionalului craiovean a început spectacolul “ Colinde! Colinde!”, Tudor Gheorghe fiind acompaniat de corul şi orchestra Filarmonicii Oltenia, condusă de dirijorul Marius Cristescu.
Aceste două ore petrecute în sala mare a Teatrului Naţional au părut a fi minute, aducându-ne în suflete picuri de bucurie şi căldură. Am ascultat cu nerăbdare toate colindele, mai ales că se apropia sărbătoarea Naşterii Domnului.
Un alt spectacol grandios a fost “Taina cuvintelor”, recitalul maestrului impresionându-ne şi deschizându-ne în inimă dorinţa de a fi deschişi la tot ceea ce e nou, la toată literatura noastră, clasică şi modernă.
Nu în ultimul rând, am vrea să vorbim despre impresionantul concert rescris după 20 de ani “Degeaba…?!”, un concert ca şi România ”cu disperare, cu frustrare, dar şi cu iertare şi speranţă.”
Atunci interpretul Tudor Gheorghe a omagiat martirii Revoluţiei din `89, publicul prezent fiind profund emoţionat.
Cu ochii înlăcrimaţi, am văzut în acele momente oameni care şi-au adus aminte de zilele cumplite ale lunii decembrie`89, cei înaintaţi în vârstă refăcând portretele celor pierduţi care acum se odihnesc în cimitirele oraşului.
Cu siguranţă, noi nu am fi trăit sărbătorile de iarnă cu atâta itensitate, dacă nu am fi fost prezenţi la aceste spectacole de neuitat.
Am participat, putem spune, la întalnirea trecutului cu prezentul, privind neputincioşi cum trecutul ni se revela fără strop de cenzură.
Mărturisim că locul în care ne aflam nu ni se mai părea a fi posibil de părăsit, promiţându-ne a reveni şi a mai participa la activităţile extracurriculare coordonate de catre d-na profesoară Loredana Neagoe.

(Oana Popa, a XII-a B, Irina Avram, a XII-a B)

La Teatrul Naţional “Marin Sorescu” din Craiova, s-a jucat piesa “Romeo şi Julieta”, bucurându-se, şi de această dată, de un mare succes.
Un grup de elevi din clasa a-IX-a B însoţiţi de d-na profesoară de română, Loredana Neagoe, au vizionat aceasta piesă de teatru care m-a impresionat şi care trebuie apreciată la adevarata ei valoare.
Spectatorii mai tineri, cei care vedeau piesa pentru prima dată, s-au îndragostit de cosume, de atmosfera adusă în contemporaneitate, cea care dă poveştii de dragoste dintre cei doi tineri din Verona un aer de eternitate. Familiile Capulet şi Montague au fost transformate într-un fel de clanuri mafiote, Verona devenind, astfel, un fel de iad urban în care baieţii se caftesc una-două.
Muzica, costumele, punerea în scenă, coafurile actorilor au fost apreciate de public care a aplaudat, la final, minute în şir.
Eu cred că teatrul va ramane întotdeauna locul unde sentimentele de dragoste pot fi transpuse pe scenă într-un mod aparte şi vă invit şi pe voi să vizionaţi această piesă.

(Sârbu Elena-Theodora, a IX-a B)

O adaptare reuşită a piesei lui Moliere a umplut sala mare a Teatrului Naţional “Marin Sorescu” din Craiova şi ne-am bucurat şi noi că am putut fi prezenţi la acest eveniment cultural însoţiţi de d-na profesoara de română, Loredana Neagoe, cea care ne-a recomandat aceasta piesă.
Piesa “ Dom Juan”, plină de viaţă, suferinţă şi amuzament, a rămas în mintea noastră cel puţin printr-o replică : “ Cred că doi plus doi fac patru şi patru plus patru fac opt”.
Într-o seară în care viaţa a devenit un spectacol, timpul a zburat cât ai clipi, publicul răsplătind strădania actorilor cu minute de aplauze.
După parerea noastră, dacă scriitorul francez ar fi fost în sală, ar fi fost încântat de atmosfera, de căldura transmisă publicului, de regia lui Cornel Todea.

(Cemis Ecaterina, a IX-a B, Iscru Valentina, a IX-a B)

Am vizionat pentru prima dată comedia ”Nunta lui Puiu” la Naţionalul craiovean şi vă putem spune că a avut un mare succes, sala fiind plină de tineri spectatori, dornici de un spectacol sau de un moment de relaxare…
S-au adus în prim-plan diferite caractere de oameni, scene reale din viaţă, tinerii nerămânând insensibili la umorul replicilor. Existenţa, cu bune şi cu rele, este transpusă, începând cu o nuntă şi terminând cu o înmormântare, o tristeţe care te aduce imediat cu picioarele pe pământ.
Noi credem că interpretările actorilor, subiectul, evoluţia societăţii adusă în faţa noastră, dar şi schimbările gândirii umane au asigurat reacţia favorabilă a publicului care a aplaudat minute în şir.

(Drinceanu Daniela, a IX-a B, Mirea Nicoleta, a IX-a B)

Prof. coordonator: Loredana Neagoe

Read more...

Zilele „Marin Sorescu” la Biblioteca Judeţeană Aman

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” din Craiova organizează, mâine de la ora 11.00, o serie de manifestări dedicate lui Marin Sorescu. Evenimentul este deschis de vernisarea expoziţiei de cărţi care reuneşte peste 80 de titluri, mărturie a varietăţii genurilor abordate de poetul Marin Sorescu. De asemenea, elevi din clasele a IX-a şi a XI-a de la Liceul Teoretic „Tudor Arghezi” din Craiova vor susţine prezentările: „Jocul şi joaca în poezia lui Marin Sorescu”, „Liliecii lui Marin Sorescu” şi „Lumea satului în creţia soresciană”. Elevii clasei a VI-a B de la aceeaşi instituţie şcolară va prezenta un scurt moment artistic. La eveniment vor participa şi actorii Teatrului pentru Copii şi Tineret "Colibri", Alla Bogdan, Ionica Dobrescu şi Alice Ianoş, care vor recita din opera lui Marin Sorescu. Invitaţi speciali ai manifestării vor fi prof. univ. dr. George Sorescu şi prof. Ion Sorescu, fraţii poetului.

Gazeta de Sud: http://www.gds.ro/Ultima%20ora/2010-02-18/Craiova:+Zilele+%E2%80%9EMarin+Sorescu%E2%80%9D+la+Biblioteca+Judeteana+Aman

Read more...